Hai să navigăm

Dotările uzuale ale ambarcaţiunilor

A. Aparatura

Recomandabil:

Sonda de adâncime (cu ultrasunete, pe principiul ecografiei moderne)
Este necesară pentru orice dimensiune de barcă pentru a şti dacă apa este suficient de adâncă pentru a naviga cu acea ambarcaţiune în zona respectivă sau pentru informaţii legate de pescuit.
Receptor GPS
Necesar pentru orientarea geografică în navigaţie
Staţie radio (pentru navigaţia pe mare)
Este utilă mai mult pentru ieşirile pe mare, unde pericolul de a fi în primejdie sau de a pierde orientarea sunt mai mari.

Opţional:

Sonda de măsurare a vitezei de deplasare
Sunt receptoare simple, mecanice de regulă, cu afisajul electronic la postul de conducere. Pot măsura viteza de deplasare în raport cu apa (nu cu malurile!)

B. Alte dotări

Recomandabil:

Ancora
De mărime proporţională cu dimensiunile şi greutatea ambarcaţiunii.
Baloane de acostare
Se folosesc ca interfaţă de legătură între ambarcaţiune şi pontonul (sau orice alt obiect) de acostare cu rolul de a evita venirea în contact direct a ambarcaţiunii cu locul de acostare.
Sistem de iluminare pentru navigaţie
Este obligatoriu şi are diferite formule structurale în funcţie de mărimea şi de destinaţia ambarcaţiunii respective. Pentru ambarcaţiunile de agrement de mărime mijlocie (5-10 m lungime), sunt obligatorii:
  1. lumina albă la catarg
  2. lumina verde de poziţie la tribord
  3. lumina roşie de poziţie la babord
Se pot folosi şi reflectoare/faruri focalizate asemănătoare celor de uz auto însă nu în regime de mărs ci numai la acostare, căutare, manevre de port. Acestea pot avea reglaj automat al direcţiei de proiecţie controlat prin aparatura de bord sau prin telecomanda cu sau fără fir.
Sistem de semnalizare sonoră
Numite claxoane marine, sunt generatoare de semnal acustic intens, de regulă pe tonalităţi mai joase ca cele folosite la transportul rutier

Opţional:

Binoclu (mai rar lunetă)
Foloseşte la identificarea ambarcaţiunilor şi obstacolelor ce apar în calea de navigaţie, deasemenea a malurilor, schimbărilor de vreme, etc.
Stabilizatoare (flapsuri)
Sunt dispozitive plate, de regulă metalice care se montează de regulă la pupă la nivelul de unire a oglinzii cu chila ambarcaţiunii şi care, prin mişcarea lor în plan vertical în mod invers una faţă de cealaltă înclină ambarcaţiunea spre babord sau tribord, reglând orizontalitatea ambarcaţiunii atunci când este nevoie (încărcare asimetrică de exemplu).
Pilot automat
Este un dispozitiv controlat electronic care comandă direcţia ambarcaţiuni către un punct sau o direcţie geografică definite pe hartă, folosing sistemul GPS. Este util pentru navigaţia pe mare, unde nu este nevoie de atenţie deosebită la condiţiile de adâncime şi de obstacole asa cum este cazul navigaţiei pe apele interne.
Radar
Este un detector radar cu baleiaj continuu, care se montează pe partea cea mai înaltă a ambarcaţiunii. Aceasta este de diferite puteri (atenţie, are un grad de iradiere şi asupra pasagerilor proporţional cu puterea sa) şi dă informaţii asupra obiectelor ce se apropie de ambarcaţiune, fie plutitoare fie ţinând de maluri/sol.
Post de conducere la pupă
Se poate monta un post suplimentar de conducere la pupă, cu minim o timonă + o manetă de acceleraţie pentru uşurarea manevrelor de acostare în locuri înguste (acostări în mers înapoi).
Post de conducere suplimentar pe puntea superioară a ambarcaţiunii (de regulă numit flybridge)
Se poate monta opţional la multe tipuri de ambarcaţiuni cu cabină, un post de conducere pe mică punte creată pe cabina de pilotaj. Aceasta permite o vibilitate foarte bună, mai ales ambarcaţiunilor de viteză, care prin planare menţin un unghi de vizibilitate mai mic pentru navigaţie.
Motor de rezervă
Bărcile cu motor unic (majoritatea) riscă la defectare sa nu mai pote fi guvernate şi să nu se poată întoarce la mal sau să se lovească de diferite obstacole. Pentru aceste motive este util să se monteze la oglinda pupei un motor de tip outboard de putere mică în raport cu dimensiunile ambarcaţiunii. Acest motor va fi însă suficient să readucă guvernabilitatea ambarcaţiunii în condiţiile unui motor principal (inboard) defect sau să readucă către mal ambarcaţiunea. Din acest motiv, mulţi preferă să monteze atât în cazul motoarelor inboard cât şi a celor outboard 2 motoare gemene în locul unuia singur, în ciuda unor costuri suplimentare evident.
Sistem de fixare la mal
Se folosesc saulele şi paramele, în funcţie de mărimea şi greutatea ambarcaţiunii.
Sistem de propulsie laterală (Thruster-e)
Numite Bow-thruster pentru cele care se montează la provă sau Aft-thruster pentru cele care se monteaza la pupă. Sunt sisteme electrice de propulsie cu elice, motor electric şi acumulatori reîncărcabili, ce se montează în tunele cilindrice aflate către pupa sau catre prova ambarcaţiunii, perpendiculare pe ax sau lung.

C. Sistemele de salvarea a echipajului

Recomandabil:

Vestele de salvare + colacii de salvare
Sunt obligatorii pentru toate ambarcaţiunile şi numărul lor se determină la înmatricularea ambarcaţiunii la ANR în funcţie de numărul de persoane maxim transportabil la bord.

Opţional:

Sisteme de localizare a navei şi/sau a personalului
Sunt aparate de mici dimensiuni, cu acumulatori de mare rezistenţă, care recepţionează poziţia lor geo prin GPS şi totodată emit un semnal radio funcţionând ca o baliză de localizare pentru uşurarea eforturilor salvatorilor
Sisteme flotante complexe de salvare
Sunt un fel de bărci pneumatice rotunde cu pereţi acoperitori (ca un iglu) care stau până la folosire în nişte valise speciale, ermetic închise
Bărci de salvare clasice (fie simple deschise cu motor sau vâsle, fie gonflabile)
Sunt necesare în orice situaţie de criză

Pentru mai multe detalii consultaţi secţiunea "dictionar de termeni".